Aceasta este întrebarea multor stăpâni, care cred că lor nu li se poate întâmpla niciodată o posibilă pierdere a patrupedului. Primesc adesea un alt răspuns, când promovez medalioanele...și anume că soluția este microcipul. Da! Este una dintre soluțiile de prevenție, dar nu este cea mai la îndemână încă în țara noastră. Las argumente mai jos.
Personal, realizez medalioane pentru câini și pisici de mulți ani, sunt pe zecile de grupuri de câini pierduți și pot să vă spun ca sunt mii anual, care nu se mai întorc acasă.
Motivele sunt diverse, dar cel mai frecvent este faptul că proprietarii nu-și asumă că PREVENȚIA ține în mare măsură de ei. Este datoria noastră ca owner-i / stapâni / proprietari să ne gândim la consecințele pe termen lung ale acțiunilor noastre.
Importanța microcipului este incontestabilă și obligatorie prin lege, dar asta nu înseamnă că :
- toți câinii sunt microcipați ( acest serviciu costă în general ...sau este gratuit doar dacă apelați la diverse asociații pentru protecția animalelor din țară ) - unii oameni nu-și permit, nu se informează sau nu acordă importanță acestui aspect.
- toți câinii sunt microcipați cum trebuie și înscriși în baza de date RECS a țării ( care este de regulă responsabilitatea medicului veterinar ) - legal vorbind un medic veterinar nu are voie să facă vaccinul anual antirabic câinelui, daca acesta nu este microcipat și înregistrat în RECS - cine face altfel, își asumă niște riscuri...
Drag proprietar de patruped, este foarte important ca după microciparea câinelui să fii prezent la o scanare a cipului ca să te convingi că toate datele tale au fost înregistrate corect. Și dacă nu ai făcut asta când cățelul a fost microcipat, îți recomand cu căldură să faci o plimbare până la cabinetul veterinar și să te asiguri că datele sunt active / actualizate. Este de asemenea important să oferi cât mai multe date viabile, ca să fie ușor să fii contactat: 1-2-3 numere de telefon, o adresă completă, o adresa de mail etc.
Un alt motiv pentru care ar trebui să verifici toate acestea este faptul că dacă pierzi câinele și nu este înregistrat corespunzător în RECS, oricine și-l poate însuși, nu mai ai cum să demonstrezi că este al tău, deci pierzi orice drepturi asupra lui.
În continuare am niște întrebări pentru tine:
1. Cum te poate contacta o persoană care a găsit cățelul / pisica ta, dacă nu are datele necesare să o facă? Un medalion este o reală șansă de a-ți recupera prietenul pierdut rapid și simplu. Îl reține găsitorul, te sună pentru că vede numărul tău pe medalion, mergi după el și pam, pam, final fericit.
2. Câți oameni și-ar face timp să ia un câine de pe stradă, să-l ducă la vet, la scanat de cip, cu riscul că dacă nu ajung la nici un rezultat ( nu are microcip sau nu e înregistrat corespunzător) și nu au ce face cu câinele, îl lasă înapoi pe stradă? Poate câinii de rasă au mai mare noroc, însă nu este o certitudine.
Hai să-ți povestesc o întâmplare personală. Plimbam cățelușa de talie mică a unei cunoștințe și trecând aproape de un pod, am auzit claxoane insistente. Uitându-mă în spate, pe mijlocul străzii, se plimba un Golden Retriever, proasăt scăpat dintr-o curte. Norocul lui, a fost că cei din trafic, așteptau la stop și n-au dat peste el. Sincer îți spun, pentru că eram și cu asta mică, daca nu i-aș fi văzut medalionul la gât, aș fi mers probabil mai departe, simțindu-mă neputincioasă. Nu aveam cum să mă deplasez la un cabinet veterinar ca să-l caut de cip, cu un cîine mic în mână si un altul mare în cealaltă și nici nu aveam unde să-l cazez. Nici măcar nu aveam telefonul la mine. Este o situație în care poate s-ar găsi și alții care ar vrea să ajute și nu au cum în acel moment.
Ce am făcut mai departe a fost: am luat pitica sub braț, am prins câinele adult, am cerut ajutor unui domn de peste stradă, rugându-l să mă asiste și să sune proprietarii. Zis și făcut, aceștia au ajung în 5-10 minute și l-au recuperat.
Caz rezolvat! E atât de simplu.
3. În câte dintre anunțurile de pierderi - găsiri, cu zecile de animale pierdute lunar, acestea au medalion la gât sau măcar un număr de telefon pus pe zgardă? Îți spun eu, le poți număra pe degete. De ce? Pentru că ce rost mai are să pun un mesaj că am găsit câine dacă pot instant să sun stăpânul să vină după el? Ce rost mai are să pun anunț că mi-am pierdut câinele, dacă la scurt timp, cineva m-a sunat și mi l-a returnat?
4. De ce nu ai lua toate măsurile ca în caz că ți se întâmplă și ție, să ai o metodă în plus, care poate face diferența de timp și de voință pentru alții? O diferență de timp poate însemna chiar viața cățelului. Și este mai ușor și mai practic pentru alții să te ajute.
5. “I-am cumpărat un medalion și l-a pierdut...” - aici ar fi mai multe de discutat... în primul rând, dacă ai dat 10 lei pe un medalion din pleu, nu te aștepta să țină o viață...în al doilea rând, daca vezi că e slab inelul de prindere primit, te gândești cum să-l prinzi cu ceva mai de calitate, cauți, te informezi. În al treilea rând, crezi că nu merită să aibă permanent un medalion la gât, ca investiție a ta pentru siguranța lui?
6. Preferi să speri că cineva îți va duce câinele la scanat de cip sau preferi mai degrabă ca având numărul tău la gât, cățelul să poată fi returnat imediat? Este o alegere, până la urmă. Nu exclud faptul că sunt și oameni mai puțin bine intenționați, care cer recompense sau îi fură tocmai din acest motiv...dar hai să luăm partea cu ce putem face noi pentru noi.
7. Sunt de asemenea persoane care văd doar un business, din promovarea medalioanelor și din acest motiv sunt contra și contestă această idee, dar nu cred că dacă mergi cu cățelul la vet, pentru cip sau orice altceva, mergi pe gratis...nu? Cineva îți oferă un serviciu.
Eu pot să spun că am acest serviciu în primul rând pentru cauzalitatea lui, pentru ce efect de salvare poate avea...si asta este o afirmație în urma numeroaselor relatări de la clienți. Eu când recomand, inclusiv îmi întreb clienții daca vor pleca cu câinele din țară, în vacanțe sau la expoziții ca să punem și prefixul de RO la numerele de telefon. Motivul? În alte țări, este o normalitate prezența medalionului sau chiar o obligativitate, deci oamenii sunt și mai receptivi să ajute. În plus, din păcate, ei nu țin câini în adăposturi mai mult de 2 săptămâni și riscul nerevendicării este eutanasierea.
Ce alte măsuri pot lua pentru a-mi proteja câinele?
1. Mă asigur că dacă are țarc, nu îl poate escalada sau nu poate săpa pe dedesubt. Îl plimb pentru a-l ajuta să-și consume energia, ca să nu înnebunească, stând zile și nopți într-un spatiu mic, închis. Asta contribuie decisiv la sănătatea lui mentală, la fericirea lui, la nevoile lui, la cum ma ascultă, cât de atașat este de casă etc. Adică dacă îmi iau câine ca să-l țin de bibelou sau în lanț, mai bine să nu-mi iau...
2. Mă asigur că dacă scot mașina din curte, câinele este închis / legat pentru a nu fugi în stradă.
3. Îl duc la un dresaj de bază, măcar să nu îi fie frică de oameni (ca să poată fi prins în caz de pierdere) și să fie desensibilizat de alți stimuli care l-ar speria ( artificii și alte zgomote bruște, puternice). Îl invăț să aștepte și să vină la comandă la mine, ca în orice situație să mă asculte ( pentru binele și siguranța lui ).
4. Când sunt artificii afară sau concerte ( dacă nu este desensibilizat ), mă asigur ca îl ascund de zgomot ( ei aud mult mai tare și mai violent astfel de sunete ). Nu îl iau cu mine în aglomerații mari, unde e mult stres pentru el ( din nou, dacă văd că e panicat și nu-i place ). Este suficient o clipă de neatenție, un factor declanșator, un zgomot care crează stres, o lesă / zgardă care se desface și pleacă din loc, în direcția << cât mai departe de pericol >> .
5. Când este sezon de călduri la femele, îmi iau măsuri să nu evadeze, atât femela, cât și masculul. Nu plimb câinele liber, pentru că masculul simte o femelă în călduri de la 2 km distanță și pleacă. Instinctele câinelui primează înaintea relației cu tine, în majoritatea cazurilor. Nu plimb femela liberă ca să plece după gagii. Îmi asum niște responabilități.
6. Sterilizarea / castrarea este o metodă foarte bună de a liniști animalele - de altfel este obligatorie prin lege pentru orice exemplar care nu deține acte de proveniență = Pedigree și drept de montă ( toate, nu facultativ). Se neutralizează total dorința de a pleca din aceste cauze, singurul alt motiv rămâne lipsa de atenție și mișcare de care au nevoie sau faptul că ii sperie un zgomot puternic.
Încă un detaliu important: când cumpărați un câine de rasă, vă rog nu mai confundați faptul că are carnet și microcip cu actele de proveniență. Nu au nici o treabă una cu alta. Și poate sa aibă carnet de sănătate dacă nu sunt făcute vaccinurile la zi. Riscați să cumpărați un câine bolnav. De aceea vă recomand să cumpărați doar de la crescători și canise autorizate...nu de la înmulțitori și samsari de pe site-uri dubioase, cum sunt cele cu anunțuri libere sau cu câte 100 de rase de câini de vânzare la un loc. Acelea nu sunt canise...sunt ferme de câini.
Ce măsuri mai pot lua pentru a-mi proteja pisica?
1. Am grijă când aerisesc să nu zboare pe geam. Pun plasă la geam.
>>Vă recomand cu maximă căldură să apelați la acești meșteri, care cu asta se ocupă. Pagina lor de fb este https://www.facebook.com/pisicilaferestre și site-ul lor este http://www.citycats.ro/ .
2. Sterilizarea / castrarea este o metoda foarte bună de a liniști animalele. Nu mai au dorințe de evadare și mai sunt și alte beneficii: femelele nu mai miaună ca scoase din iad, motanii nu mai marchează casa, mobilierul și pilotele. În plus, dacă scapă pe afară, se termină astfel conductele de pui nedoriți, care mor de obicei mizerabil prin beciuri și pe străzi. Este de datoria noastră să prevenim asta...evident, dacă suntem Oameni, dacă suntem asumați, dacă ne pasă de acțiunile noastre și consecințele pe care le provoacă pe termen lung.
3. Dacă e musai să o las pe afară, o supraveghez...nu de alta, dar dacă un vecin urăște animalele și dă cu mașina peste ea, e nasol. Poate trece strada și nu știe să se ferească de mașini + sunt alte "n" situații imprevizibile. În plus, mai sunt și alți indivizi, care de lene, dau drumul câinilor pe străzi să se plimbe singuri, că vin ei acasa...fără să se gândească la animalele altora. Spun asta din nou din proprie experiență.
Dacă tu nu iei măsuri pentru a-ți proteja prietenul patruped, cine ar trebui s-o facă în locul tău?
Dacă știi o persoană care a fost în situația de a-și pierde animaluțul, întreab-o prin ce emoții a trecut, până la recuperare. Este crunt.
Despre Animagus și serviciile noatre:
>> La noi, comanda pentru un medalion Animagus, se face în urma unei discuții legată de talia câinelui, cât este de energic, tipul de blană pentru dimensiune etc...tocmai pentru ca să primești cea mai bună și cea mai rezistentă variantă pentru prietenul tău patruped, pe care noi o putem acorda.
Pe spatele medalionului recomand să fie trecute 2 numere de telefon...și chiar dacă ai doar un număr, mai bine treci un al 2-lea al unei persoane pe care te poți baza: membrii ai faniliei, prieteni, cabinet veterinar, asociație sau crescător....sau o adresă scurtă.
Dacă te interesează, lasă-ne un mesaj privat și te servim cu placere, aici pe site prin Messenger sau pe pagina de facebook: https://www.facebook.com/animagusdesign/
P.S. Din tot sufletul meu, eu sper să nu ai niciodată parte de vreunul din scenariile sumbre de mai sus. Motivul pentru care am scris acest articol este doar pentru a-ți aduce la cunoștință și a atrage atenția. Este documentat din experiență, în urma observării multor cazuri, în urma multor discuții cu proprietari, medici veterinari, dresori de câini etc.
Din tot sufletul îmi doresc de asemenea ca medalionul să rămână un accesoriu la gâtul lor și să nu ai parte de asemenea evenimente niciodată, dar cel mai bine este întotdeauna să le previi.
Reține : asumarea și responsabilitatea față de companionii tăi patrupezi o poți deține doar tu!
Patricia - Animagus